Port un parfum sec de femeie si mai seaca, sunt insipida si nu vreau sa fac nimic. E doar o alta noapte, una simpla in care imi tachinez orgasmele, inchid ochii si vibratiile unei jucarii ieftine ma anunta ca orgasmul e aici, langa mine (jucarie preferata de mine pe care orice femeie ar trebui sa o incerce, sincer). Jucaria insa nu ma alinta, nu ma rasfata, nu ma ia in brate, nu face nimic. Butonez telefonul cautand prin agenda cu rapiditate si ochii mi se opresc la numele de Sergiu. Un fost iubit, primul iubit, primul om pe care l-am respectat ca pe un barbat si l-am admirat pentru atentia pe care negresit mi-o acorda. Trebuie sa va mai spun si ca a fost prima dezamagire? Trebuie sa va mai spun ca evident doar eu am vazut in el ceva ce nu exista? Barbatii sunt mincinosi, barbatii ajung sa nu aiba scrupule, sa nu aiba mila. Eram un copil indragostit, eram a lui si probabil as fi ramas a lui insa anii au trecut eu am crescut si l-am tinut aproape, nu l-am jignit, nu l-am insultat, nu i-am mai reprosat niciodata cat de insensibil a fost. Acum e randul lui sa ma admire pentru femeia care am devenit, evident femeia care el crede ca am devenit si fac o impresie al naibii de buna, joc un teatru ieftin care in ochii celorlalti e de milioane.
Nu-mi mai pasa, formez numarul si astept...
-Nu se poate ca tocmai tu sa ma suni! Fraza graita pe un ton exaltat, ton care insa ma lasa rece, eu vreau un singur lucru si sunt hotarata sa il obtin.
-Da, da, chiar eu. Ia zi-mi unde esti si ce faci?
-Si de ce te-ar interesa informatiile astea? Esti ciudata. Chiar daca anii au trecut amandoi stim ca sexul intre noi doi e ceva mai mult decat iubirea, nu excelam in cuvinte de miere sau complimente unul fata de celalalt, vrem sex, atat. Cred ca are cea mai frumoasa pula pe care am vazut-o in viata mea, asta ar fi unul din motivele pentru care l-am tinut aproape.
-Ciudata sau mai putin ciudata eu am pus o intrebare, raspunzi sau nu?
-Sunt acasa. Esti multumita?
-Bine, da-mi adresa.
Cobor din taxi si il vad asteptandu-ma. Pe chipul lui se citeste o mare de confuzie, e neindemanatic si as spune chiar un pic emotionat...si ce conteaza? Tot el ramane barbatul cu cel mai frumos instrument, altceva nu ma intereseaza.
Bem vin si fumam tigara de la tigara in timp ce barfim cu nerusinare pe fiecare fiinta umana avuta in comun. Ma plictiseste deja cand incepe sa vorbeasca despre munca lui. Il intrerup cu un sarut si imi infasor picioarele in jurul taliei lui. Blugii ma deranjeaza, ma strang, am nevoie de spatiu sa ma desfasor, pierd bluza ramanand in sanii goi pe care el mi atinge cu limba, e mai atent ca niciodata, a inteles ca e vorba de mine, a inteles ca eu sunt importanta, il simt cum isi pierde din interesul pentru sine. Vaginul meu pulseaza de placere la atingerea buzelor lui, se joaca ca un nemernic tachinandu-ma, e lent, e exact cum imi place. Un orgasm ma navaleste ca o fiara, nu stiu ce pot apuca in jurul meu si simt nevoia sa ma ghemuiesc. Imi duc genunchii la gura si incerc sa vorbesc dar nu pot, ma penetreaza in pozitia aia atat de simplu si atat de atent continuand intr-un ritm domol provocandu-mi alte doua orgasme. Ramanem istoviti de orgasme in patul mare imbracat intr-o lenjerie moale de culoare bej.
Sunt 15 minute de cand i-am parasit locuinta iar eu inca imi simt vaginul pulsand, inca simt orgasmul vag. Sunt tacuta iar ochii mi se inchid involuntar, ma lupt sa nu adorm in taxi. Soferul vorbeste despre educatia romanilor si despre cum totul porneste de la bani. Dau raspunsuri seci si concise, imi vine sa ii urlu in ureche "Omule daca ai avea idee ce orgasme am avut n-ai mai vorbi de educatie!" Cobor din taxi dezechilibrandu-ma usor gandindu-ma ce drum lung e pana in casa. Apa fierbinte a dusului ma trezeste cat sa inteleg ce fac, adorm dezbracata infasurata in piloata primita cadou, e cald si bine...ma simt de parca as pluti.
vineri, 30 septembrie 2011
miercuri, 28 septembrie 2011
Trei minute si patru orgasme
E o seara ploioasa, e o seara plina de nimic. Fumez tigara de la tigara pe intuneric privind in gol si cugetand la stilul meu de viata. Usa dulapului e larg deschisa incercand sa disting o rochie de cealalta, mi-e dor sa port tocuri si sa fac sex, mi-e dor sa fiu trasa de par de un oarecare in timp ce ma penetreaza, mi-e dor sa simt un orgasm. Sa fie oare doua saptamani de cand am avut ultimul orgasm? Imi simt lenjeria intima uda, ma excit si mai mult, gem suav. Pun in picioare tocurile lacuite cu negru si ma plimb de-a lungul camerei concentandu-ma asupra sunetului pe care il fac. Am nevoie de mai mult de atat. Ma dezbrac de pantalonii scurti de culoare mov si de maieul alb lasand lenjeria neagra sa acopere posteriorul mic pe care il detin. Ma privesc in oglinda atingandu-ma si admirand fiecare milimetru. Vreau sa fiu sarutata de niste buze generoase pe umeri si gat, vreau o atingere calda, mainile mele sunt reci intodeauna. Selah Sue se aude in surdina acompaniata de ploaie. Pierd si lenjeria intima, tocurile si lantisorul de la gat ramanand neatinse. Inca ma privesc in oglinda si simt cum incet pierd controlul picioarelor, imi intind corpul pe jos si ma masturbez privindu-ma cu pofta in oglinda. Imi las capul pe spate si imi misc bazinul in cercuri, nu ma ating dar totusi valuri de placere ma izbesc.
Privindu-ma realizez cat sunt de frumoasa, cat sunt de feminina, cat de mult sex-appeal am, realizez cat de mult ma iubesc. Trei minute si patru orgasme, sunt in paradis, sunt ametita si abia daca mai imi simt picioarele, vaginul imi pulseaza si respir sacadat. De neuitat.
Stiu ca e o intrebare extrem de personala, dar voi fetelor ce alegeti cand va masturbati?
Privindu-ma realizez cat sunt de frumoasa, cat sunt de feminina, cat de mult sex-appeal am, realizez cat de mult ma iubesc. Trei minute si patru orgasme, sunt in paradis, sunt ametita si abia daca mai imi simt picioarele, vaginul imi pulseaza si respir sacadat. De neuitat.
Stiu ca e o intrebare extrem de personala, dar voi fetelor ce alegeti cand va masturbati?
vineri, 23 septembrie 2011
Ieri
Imi trantesc corpul nepasatoare pe pat si raman cu ochii atintiti in tavan. Abia mai clipesc iar respiratia mi-e grea, corpul nu il mai simt, sunt intr-o plutire fara intrerupere. Lumina camerei e difuza si mai placuta ca niciodata. Am aceasi melodie pe repeat de ieri seara, tequila e acum un ceai cald de portocale, bluzele fara umeri sunt acum jachete, gandurile mele de ieri sunt acum mult mai clare, cuvintele de ieri spuse intamplator acum le gandesc si nu le mai arunc indolenta, aciditatea de ieri e acum calmitate, eu cea de ieri, cea zbuciumata si confuza, a ales. Am ales sa merg inainte, am ales sa ma temperez, am ales ca macar pentru o perioada sa elimin alcoolul din viata mea, am ales sa raman asa cum sunt eu...doar in fata lui. Sunt a nici unuia, nu mai pot fi a cuiva, nu mai pot si nu mai vreau.
Amintirile sexuale atinse de praf le voi marturisi voua cand simt ca pot sa o fac, cand simt ca inspiratia de a pune cuvintele in fraze fierbe. Poate fi azi, poate fi maine, poate fi peste o saptamana, poate fi peste ani, poate fi...niciodata, desi nu as face asta celor 2, 3 cititori ai mei.
Ce vreau eu sa-ti dau nu tine o saptamana, nu tine o luna, un an, nu incape intr-un ocean.
Amintirile sexuale atinse de praf le voi marturisi voua cand simt ca pot sa o fac, cand simt ca inspiratia de a pune cuvintele in fraze fierbe. Poate fi azi, poate fi maine, poate fi peste o saptamana, poate fi peste ani, poate fi...niciodata, desi nu as face asta celor 2, 3 cititori ai mei.
Ce vreau eu sa-ti dau nu tine o saptamana, nu tine o luna, un an, nu incape intr-un ocean.
miercuri, 21 septembrie 2011
Adagio
Imi zambesc mie ironic in timp ce ma dau cu parfum. Fumez in fata oglinzii, nu m-am vazut niciodata fumand...sunt interesanta as spune. Nu m-am putut abtine si 3 shot-uri de tequila mi-au curs pe gat ca si cum ar fi ultimele. Eram insetata sa simt gustul spirtos al bauturii care ma ridica la cer, care ma duce in niste stari de nirvana, cara ma coboara fara mila in ganduri crude pe care nu le pot stapani. Sunt rea si intoarsa pe dos, sunt alta, sunt o alta Victoria. Pot sa va povestesc ce vreti din viata mea sexuala, amintiri am destule, dar are sens sa le scriu cand gandul meu zboara? Are rost sa marturisesc cand ochii mei deschisi nu vad decat niste ochi albastrii? Are sens sa povestesc fara sa pun suflet? E sec.
V-am obisnuit prin marturisiri sexuale, sunt egoista si stiu asta, sunt deja plictisitoare spunandu-va in posturile pe care le scriu prin ce stari trec, prin ce uragan de sentimente sufletul meu se chinuie si nu vorbesc doar de ochii albastrii, nu....el doar a declansat furtuna din mine, el doar a dat tonul unei line melodii devenita acum brutala si neatragatoare. Vreau sa ma eliberez, vreau sa nu mai fiu atat de sincera. Am incercat sa mint, am incercat sa scriu aici lucruri neadevarate...nu pot. Cuvintele nu curg ca acum, cuvintele mincinoase incerc sa le gasesc dar esecul ma intampina zambind si parca spunandu-mi: "Scrie ce simti, scrie ce e adevarat cu riscul de a fii demascata." Nu multi stiu prin ce trec, de fapt nu stie nimeni...doar voi. Nu vreau sa ma plang voua si totusi asta fac, totusi singura scapare e sa va transmit daca nu tot macar o parte din trairile zbuciumate, totusi degetele mele vor sa scape de tastat voua, totusi incerc si nu reusesc. Am ochii plini de lacrimi...acum, chiar acum. Rimelul curge fara sa il sterg, nu-mi pasa, nu vreau sa imi pese.
Voi care sunteti acolo si imi spuneti o vorba buna sub orice masca sau fara nici una, voi singurii care stiti fiecare sentiment...merita sa ma chinui sa aflu daca pot fi fericita? Merita sa ma lupt cu mine? Merita sa beau cand ma inec in lacrimi pe care le sterg cand un prieten mi se apropie? Merita sa cred?
I hear your voice in the wind, I feel you under my skin...
V-am obisnuit prin marturisiri sexuale, sunt egoista si stiu asta, sunt deja plictisitoare spunandu-va in posturile pe care le scriu prin ce stari trec, prin ce uragan de sentimente sufletul meu se chinuie si nu vorbesc doar de ochii albastrii, nu....el doar a declansat furtuna din mine, el doar a dat tonul unei line melodii devenita acum brutala si neatragatoare. Vreau sa ma eliberez, vreau sa nu mai fiu atat de sincera. Am incercat sa mint, am incercat sa scriu aici lucruri neadevarate...nu pot. Cuvintele nu curg ca acum, cuvintele mincinoase incerc sa le gasesc dar esecul ma intampina zambind si parca spunandu-mi: "Scrie ce simti, scrie ce e adevarat cu riscul de a fii demascata." Nu multi stiu prin ce trec, de fapt nu stie nimeni...doar voi. Nu vreau sa ma plang voua si totusi asta fac, totusi singura scapare e sa va transmit daca nu tot macar o parte din trairile zbuciumate, totusi degetele mele vor sa scape de tastat voua, totusi incerc si nu reusesc. Am ochii plini de lacrimi...acum, chiar acum. Rimelul curge fara sa il sterg, nu-mi pasa, nu vreau sa imi pese.
Voi care sunteti acolo si imi spuneti o vorba buna sub orice masca sau fara nici una, voi singurii care stiti fiecare sentiment...merita sa ma chinui sa aflu daca pot fi fericita? Merita sa ma lupt cu mine? Merita sa beau cand ma inec in lacrimi pe care le sterg cand un prieten mi se apropie? Merita sa cred?
I hear your voice in the wind, I feel you under my skin...
marți, 20 septembrie 2011
Eu
Deja nu mai am alcool in sange, am sange in alcool. Oamenii vobesc cu mine iar eu sunt beata, eu nu aud. Eu merg la munca cu minim 3 shot-uri de tequila la bord incercand sa ma mentin pe tocuri in cel mai ordinar mod.
-Victoriaaaaa, dau o petrecere la mine acasa, hai vino ca nu stai departe si imi e dor sa te mai vad. Haide! Vin sa te iau? In 3 minute ajung numai hai. El obisnuia sa fie un simplu baiat care ma cucerise eu copil fiind, un el care in timp s-a pierdut, un el devenit in timp simplu si fad, un el deloc atractiv. El un vechi vecin din zona cu care n-am mai vorbit de numai stiu cand.
Ajung in fata casei lui si ma asez pe bordura aprinzandu-mi o tigara si fumand-o linistita in timp ce muzica urla in difuzoare. "Ce ar mai fi daca m-as duce acum sa il sarut si sa fac un sex rapid? Il cunosc, frumusel e, am incredere in el. Chiar, ce ar mai fi? Nu, nu, mai bine ar fi sa ma infig in bautura aflata acolo si sa profit de ocazie sa ma imbat. INCA O DATA, SA MA IMBAT! Inca o data sa ma lupt stangaci cu mine incercand sa intorc spatele sentimentelor." Bordura e atat de joasa, imi simt picioarele ca de jeleu si nu vreau sa ma misc...mai aprind o tigara in timp ce o lacrima imi curge pe obraz necontenita. In miez de noapte, putin ametita de acum 2 ore si singura, imi intreb lacrima ce face? De ce e acolo? Cu ce scop? Pentru ce? Lacrima se prelinge pe barbie in timp ce eu duc o lupta nebuna sa nu cedez in fata ei.
Imi iau inima in dinti, ma ridic si intru in haosul muzicii si al bauturii in care ma pierd in prima secunda. El zambeste fericit ca am ajuns, ma imbratiseaza si imi spune suav: "Chiar imi era dor de tine, de un prieten". El nu ma fute, nu vrea sa ma futa, nici eu nu vreau si pentru asta ii multumesc din suflet chiar daca el nu stie, ii multumesc pentru ca ma vede rar si nu stie cine sunt.
-Victoriaaaaa, dau o petrecere la mine acasa, hai vino ca nu stai departe si imi e dor sa te mai vad. Haide! Vin sa te iau? In 3 minute ajung numai hai. El obisnuia sa fie un simplu baiat care ma cucerise eu copil fiind, un el care in timp s-a pierdut, un el devenit in timp simplu si fad, un el deloc atractiv. El un vechi vecin din zona cu care n-am mai vorbit de numai stiu cand.
Ajung in fata casei lui si ma asez pe bordura aprinzandu-mi o tigara si fumand-o linistita in timp ce muzica urla in difuzoare. "Ce ar mai fi daca m-as duce acum sa il sarut si sa fac un sex rapid? Il cunosc, frumusel e, am incredere in el. Chiar, ce ar mai fi? Nu, nu, mai bine ar fi sa ma infig in bautura aflata acolo si sa profit de ocazie sa ma imbat. INCA O DATA, SA MA IMBAT! Inca o data sa ma lupt stangaci cu mine incercand sa intorc spatele sentimentelor." Bordura e atat de joasa, imi simt picioarele ca de jeleu si nu vreau sa ma misc...mai aprind o tigara in timp ce o lacrima imi curge pe obraz necontenita. In miez de noapte, putin ametita de acum 2 ore si singura, imi intreb lacrima ce face? De ce e acolo? Cu ce scop? Pentru ce? Lacrima se prelinge pe barbie in timp ce eu duc o lupta nebuna sa nu cedez in fata ei.
Imi iau inima in dinti, ma ridic si intru in haosul muzicii si al bauturii in care ma pierd in prima secunda. El zambeste fericit ca am ajuns, ma imbratiseaza si imi spune suav: "Chiar imi era dor de tine, de un prieten". El nu ma fute, nu vrea sa ma futa, nici eu nu vreau si pentru asta ii multumesc din suflet chiar daca el nu stie, ii multumesc pentru ca ma vede rar si nu stie cine sunt.
duminică, 18 septembrie 2011
Doar un rol...
Nu pot sa tin tequila departe de mine. Daca postul asta are greseli nu sunt din cauza mea, sunt din cauza a 6 shot-uri de tequila, oricum o sa incerc sa imi mentin linia si o sa ma concentrez sa scriu cat se poate de corect.
Zilele au trecut iar eu nu am facut decat sa ma teleghidez pana la munca si inapoi si sa ma gandesc la ce ar trebui sa fac cu privire la singurul El prezent in viata mea. Si am stat si am gandit-o indelung si am ajuns la concluzia urmoatoare: momentan el plecat din oras dar omniprezent. Totul parca se schimba de la o secunda la alta, acum vreau sa fug, acum vreau sa raman trup si suflet.
Am fost la aeroport sa ma interesez de bilet (prefer sa merg direct acolo si sa aflu ce si cum). Muncesc indeajuns incat sa imi permit o vacanta. Sunt 3 ani de cand am iesit din tara ultima oara...de cand nu am mai vazut si alta lume, alta civilizatie, de cand nu am mai auzit o alta limba decat romana.
Joc un rol de femeie materialista, asta ma tine in loc, asta ma tine sa nu ii spun cuvinte sincere si dureroase, asta ma tine sa nu ii spun ca m-am indragostit de el si ca i-as respira aerul in fiecare secunda. Rol de femeie materialista, rol pe care nu l-am jucat in viata mea si la care as renunta in secunda 2. Prefer sa gandesc ca Parisul e asa cum am invatat despre el inca din clasa intai, prefer sa gandesc ca va fi de neuitat, prefer sa inghit in sec decat sa ii spun: "Stii eu m-am cam indragostit de tine si imi pare rau si as vrea sa inteleg cum un barbat blond cu carlionti si ochi albastrii m-a acaparat intr-o stare demult uitata, prafuita si aproape nula pentru mine.", prefer sa iau totul doar ca pe o ocazie chiar daca in interior ard mocnit de dor.
Cea mai buna parte stiti care e? Ca nu am facut sex desi ocazii au fost, ne-am respectat chiar daca stand in bratele lui curbele trupului meu ii provocau o erectie. Totusi contrar stilului meu de viata stiu ca o parte din mine va ramane la el...
Later update: Blue si Elton John sunt pe repeat.
Zilele au trecut iar eu nu am facut decat sa ma teleghidez pana la munca si inapoi si sa ma gandesc la ce ar trebui sa fac cu privire la singurul El prezent in viata mea. Si am stat si am gandit-o indelung si am ajuns la concluzia urmoatoare: momentan el plecat din oras dar omniprezent. Totul parca se schimba de la o secunda la alta, acum vreau sa fug, acum vreau sa raman trup si suflet.
Am fost la aeroport sa ma interesez de bilet (prefer sa merg direct acolo si sa aflu ce si cum). Muncesc indeajuns incat sa imi permit o vacanta. Sunt 3 ani de cand am iesit din tara ultima oara...de cand nu am mai vazut si alta lume, alta civilizatie, de cand nu am mai auzit o alta limba decat romana.
Joc un rol de femeie materialista, asta ma tine in loc, asta ma tine sa nu ii spun cuvinte sincere si dureroase, asta ma tine sa nu ii spun ca m-am indragostit de el si ca i-as respira aerul in fiecare secunda. Rol de femeie materialista, rol pe care nu l-am jucat in viata mea si la care as renunta in secunda 2. Prefer sa gandesc ca Parisul e asa cum am invatat despre el inca din clasa intai, prefer sa gandesc ca va fi de neuitat, prefer sa inghit in sec decat sa ii spun: "Stii eu m-am cam indragostit de tine si imi pare rau si as vrea sa inteleg cum un barbat blond cu carlionti si ochi albastrii m-a acaparat intr-o stare demult uitata, prafuita si aproape nula pentru mine.", prefer sa iau totul doar ca pe o ocazie chiar daca in interior ard mocnit de dor.
Cea mai buna parte stiti care e? Ca nu am facut sex desi ocazii au fost, ne-am respectat chiar daca stand in bratele lui curbele trupului meu ii provocau o erectie. Totusi contrar stilului meu de viata stiu ca o parte din mine va ramane la el...
Later update: Blue si Elton John sunt pe repeat.
marți, 13 septembrie 2011
Un simplu pacat
Anii au trecut peste chipurile noastre vesele de altadata cand ne udam cu apa unul pe altul si ne alergam in nestire, cand mancam impreuna o prajitura sau ne jucam de-a v-ati ascunselea. Parul lui carliontat si saten ma indeamna sa il infasor pe deget si sa ma joc in timp ce stam tolaniti in pat iar Sade canta in surdina. Ovidiu a ramas teoretic la fel, timid si cuminte, supus si foarte credincios. Eu m-am schimbat...vad viata altfel, mi-am pierdut din puritate iar sexul nu mai e ceva atat de placut cum era la inceput cand orice atingere insemna un gemut potolit, o placere ce ma navalea brutal. Ovidiu a reusit sa dea timpul inapoi, sa demonstreze inconstient ca aceste trairi nu s-au pierdut, ca sunt inca acolo undeva adanc in mine.
Pasesc in camera lui simpla cu pereti proaspat varuiti. Un loc total necunoscut si totusi atat de familial, nu inteleg. Miroase a mir. Nu am ganduri murdare, nu ma gandesc la sex desi sunt in prezenta unui barbat care ma incita. Opresc orice pornire de a-l saruta, de a-l atinge intr-un mod intim. Stiu ca e credincios, virgin si mai presus de toate catolic. Face parte din corul unei biserici iar in cativa ani va deveni pastor. Ii analizez incaperea si privesc fotografiile imprastiate in rame mai noi sau mai vechi. Sta pe fotoliul din coltul camerei care pare comfortabil si ma priveste din cap pana in picioare. Ma pierd in ganduri absurde, imi doresc sa ma las dusa de val, sa ma las dezmierdata si sarutata, imi doresc sa fac dragoste.
Timid se ridica din fotoliu, se apropie de mine si imi sopteste:
-Nu vreau sa ma culc cu tine dar vreau sa te dezbraci, sa ramai in lenjeria intima si pe tocuri. Vreau sa dansezi senzual in timp ce eu ma masturbez in fata ta. Imi musc cu putere buza de jos si pierd rochia de pe mine. Nu port sutien. Da un pas in spate si imi cobor privirea spre mana dreapta cu care isi mangaie pula. Extenuat parca se tranteste pe fotoliu, ma misc asa cum mi-a cerut, am ochii inchisi si imi mangai sanii. E cu pula in mana si doar se joaca ademenitor. Simt cum clitorisul parca ia foc dar nu ma ating, continui sa ma unduiesc lent. Are o pula groasa si undeva pe la 18 centimetrii din cat pot sa masor doar privind. E exact genul de pula pe care as devora-o, pe care as lasa-o sa ma penetreze cu sete.
-Esti atat de senzuala, e prima oara cand vad o femeie dezbracata in realitate, ma crezi? Zambesc rusinata iar cuvintele lui imi dau curaj sa ma apropii. Ma asez in genunchi si ma joc cu gura in jurul pulii fara sa o ating. Imi cedeaza controlul si se relaxeaza privindu-ma cu ochii intredeschisi. Mainile mele exploreaza fiecare vena care pulseaza. Ma asez cu spatele peste el si il las sa simta cat de uda sunt, isi face curaj si imi saruta sfios sanul stang.
-O sa ma faci sa ejaculez iar momentele astea sunt atat de pretioase pentru mine. Nu ma gandesc decat ca as vrea sa simt caldura pulii lui pe clitorisul meu. Dau lenjeria la o parte, tachinez lasand capul sa imi penetreze foarte putin vaginul.
Isi pierde controlul, geme puternic si ejaculeaza masiv pe vaginul meu iar orgasmul ma ia prin surprindere cand simt sperma. Ramanem imbratisati privindu-ne, iar el continua sa imi sarute sanul.
Cea mai romantica, senzuala, erotica si de pret experienta din viata mea.
vineri, 9 septembrie 2011
Renunt beata fiind
Sunt beata. Rau. Si nu e nimeni langa mine. Si as avea nevoie de o imbratisare, dar nu e nimeni care sa ma ia in brate la culcare si sa imi sopteasca noapte buna. Renunt. Renunt sa mai imi pese, renunt sa mai imi doresc pe cineva langa mine cand stiu ca primul barbat atargator pe care l-as intalni m-ar fute. Punct.
P.s Sunt beata.
P.s Sunt beata.
joi, 8 septembrie 2011
Si a plecat...
Intru pe usile care se deschid automat si il vad. Ca de fiecare data, nu stiu cum se nimereste dar il vad, si raman panou, si imi sta inima in loc, si e asa un barbat frumos, si ma uimeste cu mainile lui dementiale pe care mi le imaginez pe trupul meu gol in dimineti lenese cand sexul este cea mai buna parte a zilei. Pare atat de protector si de cald, e inalt si brunet, cu ochii putin oblici si caprui. Ma bag intr-un colt a salii de asteptare si fac pe proasta. Ii astept privirea duioasa si rapida sa ma mai topeasca o data, sa mai simt o data ca privirea lui e tot ce pot avea de la el...sau nu. Ma fastacesc de colo colo, eu am treaba dar cu toate astea astept, poate face vreo miscare, poate cine stie ce ii trece prin cap iar eu ratez. Nu, nu, aici stai Victoria, un centimetru nu te mai misti. Ne-am vazut de atatea ori aproape saptamanal dar nici unul din noi nu misca ceva. Nu m-am gandit pana acum ca poate nu e reciproc, ca poate nu ma vede asa cum il vad eu pe el, ca poate in fata lui sunt o femeie, o simpla femeie.
Hotarasc intr-o fractiune de secunda sa fac ceva, chiar cu riscul de a avea o mare dezamagire. Ma ridic de pe scaun, tremur, n-am tocuri (ah ce bine), fac doi pasi spre el, nu stiu ce urmeaza sa fac, ma gandesc la ce reactie sa apelez sa ii atrag atentia (dar eu nu sunt asa, eu ma las abordata sau nici asa, eu astept, eu nu fac, dar de data asta pot sa fac o exceptie, macar una). Ezit in timpul pasilor mei inceti si timizi sa mai continui, imi pare rau deja ca am avut initiativa, vreau sa intru in pamant, sa dispar si cu toate astea nu ma opresc. Imi sta gandul la un shot de tequila care m-ar scoate din orice sentiment de timiditate si nervozitate.
Trec pe langa el si am o reactie simpla. Ii strang incheietura mainii si continui sa merg intepata fara sa privesc in urma. Simteam o urma de regret, ca o zgarietura brutala...dar nu, o mana calda o prinde pe a mea si ma smuceste pe un hol ingust, mai putin populat.
-Te-am mai vazut, si esti frumoasa, esti interesanta, dar nu inteleg ce cauti aici. Ma pierd pentru cateva secunde, nu stiu ce sa ii raspund, sunt lipita de perete iar el aproape ca ma atinge lasandu-ma fara cuvinte. Nu pot sa ii spun ca am probleme si ca vin la clinica unde el lucreaza.
-Ce conteaza? Ce relevanta are daca iti spun? Niciuna.
-Sunt aici vorbindu-ti pentru ca ne-am citit din priviri si imi pari speciala. Te-as saruta dar nu e moral.
Pleaca. Raman fara aer si ma preling incet pe zid.
Hotarasc intr-o fractiune de secunda sa fac ceva, chiar cu riscul de a avea o mare dezamagire. Ma ridic de pe scaun, tremur, n-am tocuri (ah ce bine), fac doi pasi spre el, nu stiu ce urmeaza sa fac, ma gandesc la ce reactie sa apelez sa ii atrag atentia (dar eu nu sunt asa, eu ma las abordata sau nici asa, eu astept, eu nu fac, dar de data asta pot sa fac o exceptie, macar una). Ezit in timpul pasilor mei inceti si timizi sa mai continui, imi pare rau deja ca am avut initiativa, vreau sa intru in pamant, sa dispar si cu toate astea nu ma opresc. Imi sta gandul la un shot de tequila care m-ar scoate din orice sentiment de timiditate si nervozitate.
Trec pe langa el si am o reactie simpla. Ii strang incheietura mainii si continui sa merg intepata fara sa privesc in urma. Simteam o urma de regret, ca o zgarietura brutala...dar nu, o mana calda o prinde pe a mea si ma smuceste pe un hol ingust, mai putin populat.
-Te-am mai vazut, si esti frumoasa, esti interesanta, dar nu inteleg ce cauti aici. Ma pierd pentru cateva secunde, nu stiu ce sa ii raspund, sunt lipita de perete iar el aproape ca ma atinge lasandu-ma fara cuvinte. Nu pot sa ii spun ca am probleme si ca vin la clinica unde el lucreaza.
-Ce conteaza? Ce relevanta are daca iti spun? Niciuna.
-Sunt aici vorbindu-ti pentru ca ne-am citit din priviri si imi pari speciala. Te-as saruta dar nu e moral.
Pleaca. Raman fara aer si ma preling incet pe zid.
vineri, 2 septembrie 2011
Inca o data
Propun, la telefon, nu aud nimic ca raspuns, aud doar o tacere care ma incremeneste instant. In minte imi vin intrebari fara raspuns. Tacerea a durat sa zicem, 15 secunde. Cele mai lungi 15 secunde din viata mea, si ar fi fost lungi pentru orice femeie. Atunci timpul a stat in loc. Stiti momentele cand te uiti la ceas si secundarul nu se mai misca o data, si te uiti si astepti si nu se mai misca, si crezi ca nu vezi bine? Retragi privirea cateva milisecunde si ca sa vezi secundarul se misca, normal, fara probleme, netulburat. Niciunul nu mai scoate un cuvant dar totusi rup tacerea:
-Hai ca nu am toata ziua, ori da ori ba?
-Pai normal ca e da, stii ca e da, intodeauna a fost da si tot intodeauna m-ai barat de la orice puteam sa iti ofer. E da din tot sufletul si nu in acelasi timp.
-Nu e adevarat!
-Ba e adevarat, si stii ca e adevarat. Eu ce sa inteleg acum? Ca ma vrei dupa ani in care am tot incercat si m-am luptat cu mine sa nu ma indragostesc? Iti amintesti cand te-am intrebat "Vrei sa nu te mai caut? Vrei sa dispar?" Iti aduci aminte ce raspuns ai dat? E randul meu la tacere, imi spun in minte si mai ca iesea si pe gura: "Ahhh da, are dreptate si cata dreptate, de ce fac pe proasta, sunt o ipocrita sa nu recunosc ca asa e."
-Fii atent cum facem, eu inchid telefonul si astept sa imi dai un mesaj. Incerc sa scap, sa ma eschivez.
-Ok, asa facem. Sunt nervoasa, ma simt jignita, cum adica tace??? Dau din picior si incerc sa imi gasesc ceva de facut. Primesc mesaj. Ma infig in telefon ca o hiena dar nu, nu e el. 3 ore si nimic, e clar, ce am fost si ce am ajuns.
22:48 mesaj. El. "Pofta vine mancand."
Ii sterg numarul si nici ca mai vreau sa stiu cine e, de unde vine, sau de ce. Numai, gata.
Si inca o data imi demonstrez cat nu imi pasa, inca o data dau afara din viata mea oameni fara vreo parere de rau, inca o data o sa ajung de unde am plecat si inca o data o sa plang pentru nepasarea mea. Nu e problema, sticla de tequila e acolo neconditionat.
-Hai ca nu am toata ziua, ori da ori ba?
-Pai normal ca e da, stii ca e da, intodeauna a fost da si tot intodeauna m-ai barat de la orice puteam sa iti ofer. E da din tot sufletul si nu in acelasi timp.
-Nu e adevarat!
-Ba e adevarat, si stii ca e adevarat. Eu ce sa inteleg acum? Ca ma vrei dupa ani in care am tot incercat si m-am luptat cu mine sa nu ma indragostesc? Iti amintesti cand te-am intrebat "Vrei sa nu te mai caut? Vrei sa dispar?" Iti aduci aminte ce raspuns ai dat? E randul meu la tacere, imi spun in minte si mai ca iesea si pe gura: "Ahhh da, are dreptate si cata dreptate, de ce fac pe proasta, sunt o ipocrita sa nu recunosc ca asa e."
-Fii atent cum facem, eu inchid telefonul si astept sa imi dai un mesaj. Incerc sa scap, sa ma eschivez.
-Ok, asa facem. Sunt nervoasa, ma simt jignita, cum adica tace??? Dau din picior si incerc sa imi gasesc ceva de facut. Primesc mesaj. Ma infig in telefon ca o hiena dar nu, nu e el. 3 ore si nimic, e clar, ce am fost si ce am ajuns.
22:48 mesaj. El. "Pofta vine mancand."
Ii sterg numarul si nici ca mai vreau sa stiu cine e, de unde vine, sau de ce. Numai, gata.
Si inca o data imi demonstrez cat nu imi pasa, inca o data dau afara din viata mea oameni fara vreo parere de rau, inca o data o sa ajung de unde am plecat si inca o data o sa plang pentru nepasarea mea. Nu e problema, sticla de tequila e acolo neconditionat.
joi, 1 septembrie 2011
Refuz
Mi se rupe inima cand cu ochii goi ma priveste iar eu...eu nu simt nimic. E un barbat timid, saten si cu niste ochi foarte speciali. Forma ochilor lui m-a uimit intodeauna. Mi-a fost alaturi poate in cele mai grele momente, chiar si atunci cand nu l-am vrut si il ignoram, el era acolo. Am plans pentru el, am plans pentru nepasarea mea, am plans ca nu il pot iubi ca pe un barbat. Ma iubeste, enorm. Iar eu ce fac? Ii arat pe strada barbati care ma atrag....iar el tace. Il simt cum inghite in sec cand il sun si ii plang in telefon. Cine sunt eu sa fac un om sa sufere? Cine sunt eu sa plang pentru altii, in fata unui barbat care ma iubeste?
Nu am mai primit un semn de viata de la el de mult timp...si asta merit. Merit sa ma ignore pentru ca sunt rea si ignoranta. Regret si acum momentul in care i-am spus. "Nu se poate, eu nu sunt pentru tine, sunt o femeie imposibila!". Iar el? El ce zicea? "Nu e adevarat, eu te iubesc asa cum esti si sa nu te schimbi niciodata."
Refuz sa mai fiu ignoranta, refuz sa il simt cu cata dragoste ma strange in brate si imi saruta umarul cand ne spunem "la revedere", refuz sa mai imi fie frica sa-ti raspund la telefon si sa te aud cum imi spui: "Buna seara, sunt baiatu' cu pizza, puteti sa deschideti usa?", refuz sa cred ca inca mai esti indragostit de o femeie reala dar pentru tine o fantasma, refuz sa cred ca ai putea iubi o femeie cu o carcasa frumoasa dar un interior mucegait, plin de regrete, plin de ignoranta, plin de negatie si egoism, o femeie vicioasa care langa pat tine ascunsa o sticla de tequila pe jumatate goala.
Vreau sa pleci si sa ma uiti, pleaca! Nu mai incerca sa ma ajuti cand stii prea bine cine sunt. Are cine sa imi poarte de grija daca eu nu sunt in stare. Barbatii care ma fut, imi infig mana in par si spun soptind "Iti place sa imi bag pula in tine?", imi poarta de grija mai bine ca tine de o mie de ori. Ei nu ma iubesc, dar semnatura mea ramane in ei ca un tatuaj invizibil si totusi atat de proeminent.
Nu am mai primit un semn de viata de la el de mult timp...si asta merit. Merit sa ma ignore pentru ca sunt rea si ignoranta. Regret si acum momentul in care i-am spus. "Nu se poate, eu nu sunt pentru tine, sunt o femeie imposibila!". Iar el? El ce zicea? "Nu e adevarat, eu te iubesc asa cum esti si sa nu te schimbi niciodata."
Refuz sa mai fiu ignoranta, refuz sa il simt cu cata dragoste ma strange in brate si imi saruta umarul cand ne spunem "la revedere", refuz sa mai imi fie frica sa-ti raspund la telefon si sa te aud cum imi spui: "Buna seara, sunt baiatu' cu pizza, puteti sa deschideti usa?", refuz sa cred ca inca mai esti indragostit de o femeie reala dar pentru tine o fantasma, refuz sa cred ca ai putea iubi o femeie cu o carcasa frumoasa dar un interior mucegait, plin de regrete, plin de ignoranta, plin de negatie si egoism, o femeie vicioasa care langa pat tine ascunsa o sticla de tequila pe jumatate goala.
Vreau sa pleci si sa ma uiti, pleaca! Nu mai incerca sa ma ajuti cand stii prea bine cine sunt. Are cine sa imi poarte de grija daca eu nu sunt in stare. Barbatii care ma fut, imi infig mana in par si spun soptind "Iti place sa imi bag pula in tine?", imi poarta de grija mai bine ca tine de o mie de ori. Ei nu ma iubesc, dar semnatura mea ramane in ei ca un tatuaj invizibil si totusi atat de proeminent.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)