Doar un rol...

  Nu pot sa tin tequila departe de mine. Daca postul asta are greseli nu sunt din cauza mea, sunt din cauza a 6 shot-uri de tequila, oricum o sa incerc sa imi mentin linia si o sa ma concentrez sa scriu cat se poate de corect.

  Zilele au trecut iar eu nu am facut decat sa ma teleghidez pana la munca si inapoi si sa ma gandesc la ce ar trebui sa fac cu privire la singurul El prezent in viata mea. Si am stat si am gandit-o indelung si am ajuns la concluzia urmoatoare: momentan el plecat din oras dar omniprezent. Totul parca se schimba de la o secunda la alta, acum vreau sa fug, acum vreau sa raman trup si suflet.

  Am fost la aeroport sa ma interesez de bilet (prefer sa merg direct acolo si sa aflu ce si cum). Muncesc indeajuns incat sa imi permit o vacanta. Sunt 3 ani de cand am iesit din tara ultima oara...de cand nu am mai vazut si alta lume, alta civilizatie, de cand nu am mai auzit o alta limba decat romana.
  Joc un rol de femeie materialista, asta ma tine in loc, asta ma tine sa nu ii spun cuvinte sincere si dureroase, asta ma tine sa nu ii spun ca m-am indragostit de el si ca i-as respira aerul in fiecare secunda. Rol de femeie materialista, rol pe care nu l-am jucat in viata mea si la care as renunta in secunda 2. Prefer sa gandesc ca Parisul e asa cum am invatat despre el inca din clasa intai, prefer sa gandesc ca va fi de neuitat, prefer sa inghit in sec decat sa ii spun: "Stii eu m-am cam indragostit de tine si imi pare rau si as vrea sa inteleg cum un barbat blond cu carlionti si ochi albastrii m-a acaparat intr-o stare demult uitata, prafuita si aproape nula pentru mine.", prefer sa iau totul doar ca pe o ocazie chiar daca in interior ard mocnit de dor.


  Cea mai buna parte stiti care e? Ca nu am facut sex desi ocazii au fost, ne-am respectat chiar daca stand in bratele lui curbele trupului meu ii provocau o erectie. Totusi contrar stilului meu de viata stiu ca o parte din mine va ramane la el...

  Later update: Blue si Elton John sunt pe repeat.